duminică, 29 ianuarie 2012

Naum Petrovici - Versuri - 1816





VERSURI
CELUI DE BUN NEAM NĂSCUTULUI
DOMNULUI
ATHANASIE GABROVSCHI
Cetăţeanului şi marelui Negoţiator din
Pesta, precum şi a Shoalei Naţionale Ro-
mâneşti  de acolea CURATOR ca unui bun şi
spre cultura Românilor învăpăiatului Pa-
tron, la zioa numelui Domniei Sale
în 18-lea Ianuarie 1816

cu mare Reverinţă dedicate
prin
N A U M   P E T R O V I C I
A măritei Deputaţiei, carea ocîrmuiaşte Fundusurile
a Shoalelor Naţionale Generalnic şi a Preparanda-
lelor Particularnic Juratul Canţelist

LA BUDA
În Crăiasca Typogr[afie] a Universit[ăţii] Ungur[eşti]
1816


Grandia laturus meritorum proemia
Horatius
Păşeşte mai încolo…
Căci părtaşi te vei face răsplătirei a me-
ritelor sale
Horaţius






 Sosi zioa cea dorită
ATHANASIE preabune,
Întru carea fără mită
Voiu să arăt la lume
Ale tale mari virtute
Apro[a]pe la şease sute!

***

Şease sute mai c-ar face,
De leşi to[a]te numera;
Ma nu pot acum în pace
Despre to[a]te cuvînta,
Fără din cele de frunte
Voiu să rădic un munte. /

***

Fo[a]rte tare se-ngrijasă
Tinerii cei Româneşti,
Sfătuindu-se pr[e]-acasă
Cu mlădiţele serbeşti;
Cum ar putea pune pază
Pre împăratul să-l vază.

***

Grij-aceasta a lăvdatei
Tinerimei Româneşti,
S-o aşternut maiestatei
Sale înaltei Crăieşti
Cerînd să se slobozească
Chipul său[1] să se scobească.

***

Împăratul acţeptă
Aceast-adîncă rugare,
Şi GRABOVSCHI alergă
A o duce la cărare;
Plătind pănă la o dra[h]mă
Ce scobi chipul pr[e]-aramă./

***

Naţia se veseleşte,
ATHANASIE vestite,
Pre FRANŢISCUS îl măreşte
Cu lavde nemărginite;
Avîndu-l acum în casă
Se bucură c[a]-o mireasă.

***

Nici al Tău nume lăvdat
Patrone Sholasticesc,
Va fi vr-odată uitat
La neamul cel Românesc;
Căci acum Te-nvredniceşti,
Virtutea Ta o măreş[t]i.

***

Haid’să vedem mai departe
Athanasi[e] ce-ai turnat –
Pentru ce toţi de la carte
Măresc al Tău patronat,
Strigîndu-ţi neîncetat,
Să viiezi nevătămat! /

***

În anul cel scăpătat
Opt sute după o mie,
Cu cinspre’ce adogat,
Ivişi a Ta Patronie;
Căci cătră Sholari[2] căvtaşi,
Unsprezece îmbrăcaşi.

***

Preparanzilor ai dat
Cu această părtinire
Prilejul de ţ-au lucrat
Oltare de mulţemire,
Nemuritoriu vei fi
Căci tot îţi vor mulţemi.

***

A pune aici nu lipsesc
Dovede nenumărate,
Căci faptele mărturisesc
Cum că-s tot adevărate.
Numele Tău cel văzut
Tuturor e cunoscut. /

***

A mă duce mai departe
Ar fi tot de prisosit,
Pentru ca să scriu pre carte
În ce mod te-ai ostenit,
Ca Sho[a]la cea Românească
Odată să înflorească.

***

Deci ascultă ce-ţi postesc
Din simţire sufletescă,
Cu neamul meu Românesc
Întru unire firească;
Dumnezeu să te trăiască!
Numele să ţi-l mărească!

Transliterare interpretativă de Alexandru Turcu


[1] Obrazul sau Icoana a preaînduratului Monarh. (n.aut.)
[2] Preparanzi. (n.aut.)

sâmbătă, 28 ianuarie 2012

Versuri la naşterea lui Hristos - 1813

V E R S U R I
LA
NAŞTEREA DOMNULUI
ŞI
MÎNTUITORIULUI NOSTRU
I I S U S   H R I S T O S
Typărite cu ajutoriul onoratului Domn
Athanasie Pulievici
[N]egoţitoriu şi Cetăţean în Peşta

***

ÎN BUDA
Cu typariul Crăeştei Typografii a Univer-
Sitatei Ungureşti din Peşta. 1813


C Î N T A R E

Tatăl firei bin[e]-au vrut,
Cuvîntul trup s-au făcut,
Şi fecioara a născut,
Pre Dumnezeu nefăcut.
Steaoa pre El au vestit,
Angheluu l-au preamărit.
Păstorii au fluierat,
Pre cel născut l-au lăudat; /
Pre cel în iasle culcat,
Fiiul în scutec făşat.
Dacă s-au născut Iisus
Împăratul cel de sus,
Maghii de la răsărit
La Ierusalim au vint,
Pre Irod au întrebat,
De născutul împărat,
„Că steaoa la răsărit
Am văzut, şi am venit.
Unde-i? Să I ne-nclinăm,
Daruri lumeşti LUI să dăm.
Aur, Smirnă [şi] Tămâie
Spre noi mila LUI [să] fie.”
Atunci Irod împărat
Foarte rău s-au turburat,
A omorî pre Hristos
În minte ş-au pus vîrtos./
Aspru lucrul frămîntînd,
Cu de-adins el întrebînd,
„Unde e să se nască
Car’va să [î]mpărăţească
Pre pămînt în locul mieu[?]”
O, cît îi era de greu[!]
Atunci Arhiereii
Adun cu Cărturarii,
În Vitheleem, lui i-au zis
Că precum iaste şi scris.
Şi aşa au demîndat
Tyranul acest spurcat,
Fără minte, fără sfat,
Mulţi prunci tineri au tăiat!
O! ce lucru tyrănesc,
Debărat sălbătăcesc,
Cum putuşi tu Iroade
Întră oameni şi gloate, /
A face nedreptate,
Mare păgînătate?
Ia! Mumele-s lipsite
(Lucruri neauzite)
De fiii lor cei prea dulci,
O, amărîte porunci!
Care tu le demîndaşi
Tinereţa săceraşi!
Ascultaţi-mă voi fraţi
De Duhul Sfînt luminaţi,
Irod cu a sa mîndrie
Fu-mpins la tyranie
Să lăse de Dumnezeu
Pentru lumesc folos rău.
Ma[1] noi să ne umilim
Domnului să mulţemim,
C-au trimis pre Fiiul său
Pre toţi să scape de rău; /
De iad, de focul vecinic,
De tartorul tyralnic,
Să ne ducă-n paradis
Tră ce Fiiul fu trimis.
Toţi creştinii să salte[2]
Cu bucurii înalte,
La Naşterea lui Hristos
Oamenilor de folos.
Toţi cu un vers să strigăm
Pre Hristos să lăudăm;
Mărit să fii Tu, sfinte,
Al nostru bon (!) Părinte.
Pace dă creştinilor,
Tu, Tatăl făpturilor.
Pace pănă-n vecie
Mila Domnului [să] fie.

Gheorghie Montan [Muntean?]
Învăţătoriu Nor[malicesc] în Peşta.


Transliterare şi interpretare: Alexandru Turcu

[1] Acuma, în cazul ăsta, dar (n.ed.)
[2] Cf. Limbele să [p]salte / cu cîntări înalte (Dosoftei, Psaltirea în versuri; Anton Pann – Cîntece de stea).

vineri, 27 ianuarie 2012

Versuri de Naum Petrovici - 1815





V   E   R   S   U   R   I
Celui de înalt şi bun neam născutului
Domnului
U  R  O  Ş     S  T  E  F  A  N
N  E  S  T  O  R  O  V  I  C  I
a preasfinţitei Chesaro-Crăieşti şi Aposto-
liceştei Maiestatei Consiliar, a tuturor Shoa-
lelor din Crăimea Ungariei de lege Grecească
neunitei Româneşti, Serbeşti şi Greceşti mai
marelui Inspector, a crăieştelor Înstituturi
Pegagocigeşti din Sînt-Andrei, Arad şi Pes-
ta Directorului, precum şi la Deputaţia,
Carea ocîrmuiaşte Fundusurile a Shoalelor Na-
ţionale Generalnic, şi a Preparandalelor Par-
ticularnic Purtătoriului de Prezidium,
prea Milostivului Patron, la zioa
numelui Măriei Sale

Întru dîncă umilinţă dedicate
prin
Naum Petrovici
A mai sus lăudatei Deputaţiei juratul Canţelist
în 2-lea Decemvrie 1815

Cu cheltuiala Domnului Nicolae Roja Cetăţeanu-
lui şi marelui Negoţiator din Pesta, precum şi la
Pre[a]lăudata Deputăţiei a Fundusurilor Shoalelor din
naţia Românească alesului Condeputat tipărite

La Buda
În Crăiasca Typogr[afie]: a Universit[ăţii] Ungur[eşti]








Curi Române de departe
Vino şi tu Serbe frate
Astăzi cu toţi să săltăm,
Cu glas mare să cîntăm!
Căci Uroş iar se iveşte;
Zioa sa o prăzdnuiaşte./4.
Uroş, propt[e]a Serbilor,
Scutitori Românilor,
Car’adînc se străduiaşte
Noroc şi ştiinţă doreaşte,
Laude ş-eau agonisit
Prin care s-au fericit.

            ***

Auzind glasul românesc
Urechea Tatălui ceresc,
Pre Uroş l-au rînduit,
Noao ni l-au dăruit:
Românilor spre deşteptare
Şi Serbilor spre îndreptare. /5.
Oh! Cel mare şi lăudat
Franţ, al nostru împărat,
Văzînd pre Uroş rîvnitori
Şi rînduiaşei plecători,
Cu milă s-au îndurat
Şi-n Svetnic l-au rădicat.
 
            ***

 Cătr’această dignitate
Ce-i lui Uroş acum date,
Înălţatul împăart
Mai încă s-au îndurat
De-al numi pre Dînsul tare
Preste Sholi Înspector mare. /6.
Împăratul se-ngrijeşte
Şi prin Uroş porunceşte,
Ca Românii să se-nveţe
Bine de la tinereţe,
Fraţii Serbii să se crească
Şi Elinii[1] să-nflorească.

            ***

Uroş, neînvins bărbat
Mari şi multe au răbdat,
Apoi rumpsă deodată
Piedeca – lui arătată;
Ş-aşa pupul înflori
Înaltul mandat[2] rodi. /7.
În Arad s-au pus temei,
În Pesta şi-n Sînt-Andrei[3]
Român, Grec şi Serb păşeşte
Acolo, unde să creşte;
Cum se cade a trăi
Şi Patriei a sluji.

            ***

Tinerii se gată tare
Cu totul şi mic şi mare,
Avînd duh şi simţiri bune
Care toate le supune,
A merge la-nvăţătură,
Carea încă nu avură. /8.
Românii aleargă foarte
A mări timpul pîn’ la moarte,
În car’Uroş fu născut
Şi Shoalelor prefăcut:
Văzînd că-i duce de mînă
La mărirea cea bătrînă.

            ***

Nemic Românul doreşte
Fără caută a se creşte,
De-a fi credincios subpus
Craiului ales de sus;
Drept şi pîn’ acum au fost
Lui[4] credincios, însă prost. /9.
Iată Tatăl cum săltează
Cînd acum poate să vează,
Cum pruncii se sîrguiesc
Şi cătră Shoale păşesc;
Und’ad’vărul[5] izvoreaşte
Îndo[iala] se topeşte.

            ***

Maica dulce plîngea tare
Văzînd pre fiica că n-are
Învăţătură: ca să crească,
Şi de rău să se ferească.
Ci-acum lacrămi se uscară,
Căci şi făte-n Sholi întrară. / 10.
Oh! Moşul cel mîngîiat
Nici de moarte spăimîntat,
Văzînd norocoşi pre toţi
Pre ai săi iubiţi nepoţi,
Merge cu încrezămînt
Pre cale cătră mormînt.

            ***

Plugariul nu se scîrbeşte
Deacă acum îl loveşte
Jugul, care nu e mare;
Nici aşa potere are,
Căci prin Shoale au trecut
Şi soartea ş-eau conoscut. / 11.
Cetăţeanul are foarte
Creştere cum să se poarte,
De-a fi Patriei credincios
Şi la public de folos
Căci aceast-au căpătat
Cînd la Shoale au umblat.

            ***

Apoi cel groaznic Soldat
Thronului său dedi[c]at,
Trecînd prin Shoale gă[s]i
Cum să poată izbîndi,
Nu ca Tygra[6] să răcnească
Ci ca viteaz să lovească. / 12.
Vezi dară Române frate
De ce feli de bunătate
Uroş bunul ne-au găsit,
În grădină le-au sădit,
Frate Serbe dar priveşte,
Oh! Eline socoteşte.

            ***

La aşa grădină mare
Fu de lipsă foarte tare,
C-aşa arbori[7] să se pună
De carii fructuri s-adună.
Apoi Uroş cel vestit
Odihna sa n-au iubit. / 13.
Patru ani ş-o săptămînă
Sădi Uroş cea grădină,
Dîndu-i şi cultură bună
Car-acum fructuri adună.
Sînt-Andrei mărturiseşte
Şi Aradul dovedeşte.

            ***

Mari sînt cu adevărat
Faptel-acestui bărbat.
Căci Shoalele veştejiote
Şi cu totul părăsite,
Acum iarăş înverzesc
Şi printr-însul înfloresc. / 14.
Deci, astăzi fieştecare
Să se bucure prea tare!
Român, Serb şi Grec grăiască,
Nimenea să se-ndoiască.
Ci toată casa să fie
Cuprinsă cu bucurie.

            ***

Vivat! Uroş să trăiască!
Mulţi ani să se-nvrednicească,
A fi preste Shoale domn,
Ca să ne scoale din somn,
Apoi noi păşim cu fire,
Cu toţi cătră fericire. / 15.
Cureţi toţi şi toate dară,
Şi strigaţi cu mine iară:
Vivat! Uroş să trăiască!
Dumnezeu să-l fericească.
Zilele să le lungească
Dignitatea s-o mărească.




 
[DESCRIERE: Titlu: Versuri Celui de înalt şi bun neam născutului Domnului Uroş Stefan Nestorovici… Autor: Petrovici, Naum; Localitate: Buda; An: 1815; Editura: Crăiasca Typogr[afie]: a Universit[ăţii] Ungur[eşti]; Format: 15 p., in 8°(18 x 13cm); Leg. în carton; Deţinător: B.A.R. 000009641, CRV.883 Info: Carte tipărită sub cenzoratul lui Petru Maior]
Transliterare şi interpretare a textului: Alexandru Ioan Turcu.


Despre Uroş Nestorovici
[.............................................................................................................................................]
            Şcolarizarea unui număr mai mare de copii nu putea fi înfăptuită fără să se asigure o pregătire mai temeinică a viitorilor învăţători. Nevoia de şcoli se resimte în viaţa poporului român şi, în 1807, un grup de intelectuali bănăţeni, între care: Ştefan Atanasievici (Lugoj), Gheorghe Petrovici (Belinţ), Petru Popovici (Bocşa) şi Dimitrie Ţichindeal (Becicherecu Mic) înaintează o petiţie împăratului Francisc I, prin care solicită fiinţarea unor şcoli, unde să fie numit ca director o persoană bine pregătită pentru a asigura o educaţie bună tineretului. Aşa a fost numit ca inspector al şcolilor neunite, în 1810, Uroş Nestorovici. Prin numirea sa, au încetat de a mai funcţiona ca inspectori Ion Opriş (Oradea) şi Grigore Obradovici (Timişoara). Noul numit, Nestorovici, elaborează un plan de organizare a şcolilor pe care îl trimite împăratului, şi unde face referire la condiţiile de funcţionare ale instituţiilor de învăţământ, obiectele de studiu, ordinea de predare, îndatoririle profesorilor, reguli pentru elevi etc. Autorităţile vieneze dispun înfiinţarea a trei şcoli pedagogice (preparandii) pentru pregătirea învăţătorilor, acestea aflându-se la: Arad (pentru români), Sânandrei (sârbi), Pesta (greci).
            Inspectorul Nestorovici reorganizează şi districtele şcolare astfel: Oradea – 416 şcoli, Timişoara – 180 şcoli, Lugoj – Caransebeş – 238 şcoli. Împotriva reînfiinţării Preparandiei din Arad au luptat şi cercurile bisericeşti sârbeşti, care se bucurau de anumite privilegii în conducerea şcolilor ortodoxe din Banat. Totuşi, Curtea din Viena consfinţeşte deschiderea preparandiei arădene, în 1812, iar episcopului i se cere să sprijine politica şcolară imperială. Planul de învăţământ cuprindea mai multe materii umaniste şi ştiinţifice, necesare pregătirii dascălilor, punându-se accentul pe cursurile de pedagogie şi metodică. De altfel, Consiliul locotenenţial susţine înfiinţarea acestor preparandii: “Nu se poate nega că, cultura plebei valahe de acest rit, care locuieşte mai ales în satele mai îndepărtate de oraşe şi cetăţi, se află pe o treaptă inferioară. Cauza acesteia, între mai multe altele, este chiar aceea că nu sunt indivizi apţi pentru învăţători într-un număr aşa de mare”. Intenţia autorităţilor centrale era ca în şcolile preparandiale nou-înfiinţate, să nu se pună accentul atât de mult pe educaţie, ci să fie date elevilor cunoştinţele necesare vieţii de la sate.
[………………………………………………...…………………………………………..]
prof. univ. dr. Gheorghe Luchescu, “Şcoli de altădată”



[1] Elinii, sau Grecii. (n.aut.)
[2] Mandat, adecă: poruncă. (n.aut.)
[3] Sînt-Andrei iaste un Oraş mare în Ţeara Ungurească, aproape [de] Buda. (n. aut.)
[4] Adecă Craiului. (n. aut.)
[5] Zi [adică citeşte] :  unde adevărul. (n. aut.)
[6] Tygra iaste o hiară sălbatecă foarte cumplită, iubitoare de căldură şi pentru aceea lăcuiaşte în părţile cele călduroasă ale Asiei şi în Africa. (n. aut.)
[7] Arborii sînt copacii. (n. aut.)

joi, 8 decembrie 2011

Pariu pe prietenie, Duminica, 11 Decembrie

PE CRUCEA TA...
- gînduri din temniţă -

11 DECEMBRIE 2011
Club MOJO, BUCUREŞTI
Str. Gabroveni, nr. 14
în cadrul serii
PARIU PE PRIETENIE

            De obicei, în prezentarea/anunţarea unui spectacol nu se găseşte nimic demn de reţinut, decît, poate lista de nume. Ceea ce voi face acum nu e menit să deconspire conţinutul momentului (nu-i pot spune spectacol pentru că face parte dintr-unul mai mare şi mai variat), ci a da o idee cît de mică despre ce este vorba acolo.
            De mai mulţi ani am descoperit, cercetînd cu totul alte lucruri, filonul de aur – spiritual, cum mi se prezintă mie, gîndul celui închis pe nedrept în una dintre cele mai nedrepte şi nedemne dictaturi ale istoriei universale.
            Omul era întemniţat de două ori, spiritual şi fizic, fie după gratiile temniţei, fie într-un spaţiu fără ieşire, dar în care se mai putea zări cerul, căci pămîntul nu mai era al lui. Astăzi, la altă scară, se pregăteşte acelaşi lucru, însă programarea face să lipsească martiriul de atunci.
            Cel de astăzi, prădat şi supus încă gîndirii marxiste, atee, respiră în inconştient acelaşi materialism diabolic, prezent în cele mai meschine broşuri de aşa-zisă popularizare; Credinţa e confundată cu mafia din fruntea Bisericii; Dragostea de ţară este privită ca o ciudăţenie dintr-alt veac, iar lumea este împărţită în două. De prea multe ori drapelul nostru a stat pavăză unor oameni atît de mici încît a început să se confunde cu ei: de aici şi repulsia faţă de însemnele naţionale care, la drept vorbind, puse lîngă politicienii noştri,  astăzi sînt numai de decor. Nu-i reprezintă şi ei nu le reprezintă.
            Atunci nu era aşa.
            Oamenii care au putut să inspire o încrîncenare atît de malefică torţionarilor partidului comunist, veneau, pe drept cuvînt, dintr-o altă lume. Pregătirea lor era, în fond, de ordin militar-religios. Învăţaţi în teologie şi disciplinaţi militar. Altfel, nu se explică puterea supraumană prin care au rezistat anilor grei de temniţă;  pot fi astăzi lecţie vie a celor noi, totul e ca aceştia să şi vrea să înveţe.
            În plus, simt acum mai mult ca oricînd, că nu ne-am plătit datoria faţă de ei. Nu au cerut răzbunare de după fiarele reci, ci doar să nu-i uităm. Hai, să nu-i uităm!
           

Etichete

Texte româneşti (30) Literatura romana (29) POEZIE (25) gînd (18) radio3net (16) MUZICĂ (13) FUDUL/-IE (6) Iosef Kappl (6) Mircea Baniciu (6) Nicolae Covaci (6) Phoenix (6) Anton Pann (5) Cantafabule (5) mitologie românească (5) Crestomaţia română (4) video (4) Şerban Foarţă (4) Andrei Ujică (3) Bram Stoker (3) Dracula (3) Mari scrieri fantastice (3) The Corrs (3) povesti (3) Avestiţa aripa satanei (2) Basmele românilor (2) CONCERTE (2) Erzsebet Bathory (2) Gaster (2) Ioan Barac (2) Ion Pop Reteganul (2) Naum Petrovici (2) Vlad Tepes (2) amuleta (2) biografie (2) istorie (2) legenda (2) Adiata (1) Alexandru Depărăţeanu (1) Animale fantastice (1) Arghir şi Elena (1) Aspida (1) Bestiar (1) Bocancul literar (1) Brăila (1) Bucuresti (1) Cantece de Stea (1) Canticlu a cucuveaualiei (1) Cerbul (1) Colinde (1) Diavolul (1) Dosoftei (1) Dragobete (1) Dulf (1) Fiziolog (1) Gheorghe Şincai (1) Hippie Net (1) Inorog (1) Iordache Golescu (1) Jurnalul National (1) Luca Ion Caragiale (1) Ovidiu Lipan Ţăndărică (1) Panait Istrati (1) Pariu pe prietenie (1) Pasărea Roc (1) Petofi Sandor (1) Pipelea Gîscariu (1) Piticot (1) Povesti Ardelenesti (1) Psaltire (1) Răsipirea Ierusalimului (1) Sirena (1) Tilu Buhoglindă (1) Uros Nestorovici (1) Vasilisc (1) Vicleim (1) amintiri (1) anecdotă (1) balaur (1) calandrinon (1) demonologie (1) diverse (1) gemeni siamezi (1) repere (1) revista Familia (1) scarabeu (1) sfîntul Valentin (1) vîrcolac (1) zodiac românesc (1) Ştima Casei (1)